Retard mintal

Întârzierea în achizițiile psihomotorii a fost în trecut numită și Retard mintal (termen încă utilizat pentru codificările europene ale bolilor), iar ghidurile americane o numesc Dizabilitate intelectuală. Se referă la o vârstă mentală sub nivelul vârstei cronologice, însemnând că creierul și sistemul nervos nu s-au dezvoltat la fel de rapid ca la majoritatea persoanelor de aceeași vârstă.

Deficitele prezente în întârzierea în achizițiile psihomotorii includ abilități mentale vaste, precum gândirea logică, rezolvarea de probleme, planificarea, învățarea din experiență, judecata, gândirea abstractă, învățarea academică, limbajul. Problemele pot include, mai ales la vârste mici și motricitatea: copii ating mai târziu puncte-cheie precum statul în șezut, manipularea obiectelor, coordonarea, mersul în picioare, etc.

Circa 1-3% din populația din țările dezvoltate este afectată de această tulburare. Gradul de afectare este variabil, de la ușor la profund.  Întârzierile în dezvoltare apar în urma unei afectări a dezvoltării normale a sistemului nervos central, fie încă din perioada în care se formează embrionul (intrauterin), fie mai târziu. Deși întotdeauna se recomandă investigarea cauzei care ar fi putut cauza deficitul intelectual, aceasta nu se gasește într-o mare parte din cazuri.

Tratamentul include strategii pentru a stimula dezvoltarea intelectuală, a învăța tehnici de adaptare la cerințele sociale și a îmbunătăți calitatea vieții. În plus, deoarece retardul psihic se asociază frecvent cu alte probleme fizice sau mentale, este necesară monitorizarea și tratamentul acestora, dacă apar. Recuperarea este variabilă în funcție de severitate, cauză, vârsta la diagnostic, tratament și mediul în care se află copilul. În general, intervențiile sunt mai eficiente cu cât sunt începute mai devreme.